Feeds:
Articole
Comentarii

Armata Română a defilat la tradiționala paradă de ziua națională a României. Am profitat de ocazie, reuşind să fotografiez câteva vehicule în zona Bulevardului Tudor Vladimirescu din capitală. Vă invit să le admiraţi:

La mulţi ani, România!

Webstock 2014

 

web

Astazi are loc o noua editie Webstock: cea mai mare conferinta despre social media din Romania. Organizata de Evensys, conferinta se afla la cea de-a 7-a editie, semn ca este un eveniment bine-venit pentru online-ul autohton. Pe langa conferinta,

vom avea ocazia de a participa la Web Stock Awards: competitia care aduce in prim plan cele mai inedite proiecte din mediul online.

Se vor acorda premii pentru: Publishing, Utility, Visual, Blogging Campaigns, Special Projects, Facebook Applications, Bloggers Projects, Mobile Applications, Corporate Blogs, Innovation, Social Campaigns in online, Video blogging. Din cate am observat, juriul este format din oameni competenti: bloggeri, jurnalisti si oameni care lucreaza in online.

Conferintele si cele trei micro-evenimente specializate aduc in prim plan cele mai actuale subiecte din indutrie. Pasionatii de comunicare, de mobile, de blogging si social media vor asista la o serie de prezentari cu informatii utile si se vor lasa inspirati si motivati de catre vorbitorii evenimentului. Merg pe principiul ca avem de invatat din fiecare experienta, mai ales dintr-o conferinta plina de speakeri cu un background interesant. Iar cand unii dintre cei mai cunoscuti specialisti din domeniu vor aduce in prim plan tendintele care conteaza acum in comunicare si social media, cu siguranta va fi o experienta buna pentru participanti!

Unul din principalele motive pentru care particip la Webstock este networking-ul. Un bun prilej de a reintalni prieteni din industria comunicarii si social media, de a face cunostinta cu persoane pe care le cunosti doar din online, dar si de a bate palma cu diverse companii pe care vrei sa le cunosti mai bine.

Iar cand organizatorul are peste 8 ani de experienta in dezvoltarea de conferinte si seminarii proprii, imi este clar ca va fi un eveniment reusit!

#Prineamt: Masivul Ceahlau

20140909_070140

Trage aer in piept, rasufla usurat si bucura-te de priveliste! Ora 06 AM, momentul cand soarele iti spune „buna dimineata!”. E momentul linistit al zilei, momentul in care te bucuri ca esti bine si n-ai nicio grija. Grijile nu se trezesc asa devreme si nici nu te deranjeaza la altitudinea de 1750 m. Telefonul e uitat in rucsac, cafeaua e proaspata, iar cainele cabanei iti este un bun companion. Iti place mult, te indragostesti rapid si te gandesti ca ai putea face asta zilnic. Fiecare pas pana acolo a meritat: 10 km pe un traseu unde altitudinea minima a fost 843 m, iar cea maxima 1817 m. La Cabana Dochia, timpul trece altfel.

Cum ajungi acolo?

Foarte simplu! Ajungi in Durau (judetul Neamt), mergi pe strada Principala si treci de Hotel Bistrita. Ajungi la Directia de Administrare a parcului National Ceahlau, gasesti un ghid si ceri informatii despre traseu.

La urcare, am ales traseul: Statiunea Durau Poiana Vesuri Cascada Duruitoarea Poiana Scaiusului Polita cu Arinis Curmatura Piciorului Schiop – cabana Dochia Marcaj: cruce rosie. Lungime: 6,5 km. Diferenta de nivel: 1 020 m. Timp de parcurs: 4h 30′ 5h. Obiective turistice: Cascada Duruitoarea, Polita cu Arinis, Piatra Lacramata. Caracteristici: traseu de acces spre zona inalta a masivului, cu trecere pe la Cascada Duruitoarea.

N-a fost cel mai usor traseu, insa am vazut multa ambitie din partea bloggerilor. Incurajari, fotografii si multa voie buna. Un traseu care se practica alaturi de prieteni, cu zambete si multa rabdare. Un traseu care mi-a adus aminte cat de frumos este sa urci pe munte, sa gasesti peisajele ascunse si sa asculti vocea inconfundabila a padurii. Iei muntele in piept si te lupti cu tine. Iti trebuie bocanci, haine groase si ceva vointa. Tot efortul este pentru a ajunge pe Varful Toaca (1904 m altitudine).

Masivul Ceahlau este fascinant. Aceasta bijuterie a Carpatilor Orientali poate fi admirata, in toata splendoarea sa, cand ii strabati potecile si salbaticiile. Recomand explorarea acestui munte alaturi de un ghid. Aveti ocazia sa aflati multe povesti interesante.

Daca la urcare am ales un traseu dificil, la coborare am ales un traseu diferit (mai usor si foarte interesant): -Cabana Dochia Panaghia Piatra Lata cabana Fintinele statiunea Durau (la DJ 155 F)
Marcaj: banda rosie. Lungime: 7 km. Diferenta de nivel: 1 070 m. Timp de parcurs: 2h 30′ 3h. Obiective turistice: Virful Toaca, Stinca Panaghia, Castelul, Caciula Dorobantului, statiunea turistica si manastirea Durau. Caracteristica: traseul turistic 1 (pana la cabana Fintinele).

Gasca de bloggeri #prineamt a ales sa faca aceasta drumetie in doua zile. A fost varianta optima: am plecat de la Hotel Bistrita, am urcat pe munte, am innoptat la Cabana Dochia, ne-am bucurat de un apus si/sau rasarit interesant, ne-am intors la hotel, ne-am plimbat cu vaporul pe Bicaz, iar seara ne-am bucurat de un frumos foc de tabara. Toate, organizate ca la carte. Pentru mine, aceasta drumetie a fost cea mai frumoasa parte din infotrip-ul organizat de Alex si Toma. Daca nu ma credeti pe cuvant, va las sa admirati cateva fotografii:

5-11 septembrie 2014. Tot ce-a fost de văzut #priNeamt – ediția a III-a a celui mai important eveniment dedicat promovării în mediul online a unui județ din România. Află mai multe detalii pe http://goo.gl/Lw8mzy Organizator: Eventur Bucharest. Powered by Petrom Romania. Parteneri principali: Autoritatea Națională pentru TurismConsiliul Județean NeamțPrimăria Piatra NeamțHotel Bistrița din DurăuBlue Air și Autoboca Rent-a-car.

Turist #priNeamt

afis

Stiati ca judetul Neamț se afla la limita dintre Carpatii Orientiali și Podisul Moldovei? Sau ca este cunoscut pentru frumusetea masivului Ceahlau si al peisajului de munte? Stiati ca aproximativ 41% din suprafata judetului este alcatuita din paduri (aproximativ 246,265 hectare)? Ca sa va faceti o idee, doar 11.465 hectare sunt ocupate de constructii (1,9 % din suprafata judetului).

Stiati ca lacurile de acumulare de pe Valea Bistriţei (Izvorul Muntelui, Pîngăraţi, Vaduri, Bîtca Doamnei), sunt de interes hidroenergetic?

Stiati ca in judetul Neamț se afla cea mai mare mănăstire de maici din România? Este vorba despre Mănăstirea Văratec.

Stiati ca Mohammed al doilea nu a reusit sa treaca de zidurile Cetatii Neamțului? Ziduri care au fost proiectate cu mare maiestrie in timpul domnitorului Petru I al Moldovei. De asemenea, Cetatea a rezistat atacului polonezilor condusi de Ioan Sobieski, batalie descrisa de pașoptistul Costache Negruzzi in nuvela „Sobieski si Romanii”.

Stiati ca Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş este o arie protejata? Are suprafata de 6575 hectare in care sunt incluse mai multe rezervatii naturale: Cheile Bicazului si Cheile Şugăului in judetul Neamț, iar Avenul Licaș, Lacul Roșu si Masivul Hășmașul Mare in judetul Harghita.

As putea scrie un articol foarte stufos despre acest judet, dar as vrea sa-l cunosc in primul rand. As vrea sa-i aflu legendele, sa cunosc povestile localnicilor, sa ma imbat cu aerul curat de munte, iar apoi sa va povestesc experientele pe care le voi simti acolo. Sunt atat de multe curiozitati despre un judet din Romania, incat n-as vrea sa-mi imaginez cate legende si curiozitati sunt de aflat de pe intreg teritoriul tarii. Nici n-as avea timp sa aflu despre ele. Incerc sa-mi pastrez entuziasmul si sa-mi canalizez energia pe locul pe care-l am de vizitat. In acest caz, judetul Neamț.

#priNeamt este cel mai important eveniment dedicat promovarii in mediul on-line al unui judet din Romania. Evenimentul se afla la a III-a editie, iar anul acesta vor fi invitati aproximativ 60 de bloggeri, printre care se vor afla si 15 invitati din afara granitelor tarii.

#priNeamt va cuprinde urmatoarele doua componente majore:

 1) B2B – un curs dedicat business-urilor din zona de travel cu focus pe teme de management eficient si marketing online. Accesul este gratuit, dar se face doar pe baza de invitatie. Locurile se dau ca painea calda, iar daca doriti sa va inregistrati o puteti face aici. Sfatul meu este sa va grabiti!

PRINEAMT-Editia-a-III-a curs

2) B2C – un infotrip in judet creat special pentru o delegatie formata din 60 de bloggeri:

program tur

Pe langa acest infotrip, se intampla un minunat festival de film. Cinefilul din mine va fi foarte incantat ca va lua parte la Filmul de Piatra, mai ales ca vorbim despre un festival care se bazeaza pe sprijinul voluntarilor. De obicei, un astfel de festival este incarcat cu multa energie pozitiva.

Sa fie clar, da? Tot ce-i de văzut #priNeamt! In perioada 5-11 septembrie 2014. Urmărește ediția a III-a a celui mai important eveniment dedicat promovării în mediul online al unui județ din România. Află mai multe detalii pe http://goo.gl/Lw8mzy Organizator: Eventur Bucharest. Powered by Petrom Romania. Parteneri principali: Autoritatea Națională pentru Turism, Consiliul Județean Neamț, Primăria Piatra Neamț, Hotel Bistrița din Durău, Blue Air și Autoboca Rent-a-car.

Cornel

 

Sunt un om cu gandire pozitiva. Am incredere in necunoscuti pentru ca imi place sa cred ca oamenii sunt frumosi. Am o teorie care ma face sa cred ca oamenii frumosi se gasesc si se inteleg intr-o clipa.

Sa va spun o poveste interesanta:

In timp ce faceam o drumetie prin muntii patriei, am fost abordat de catre domnul din imaginea de mai sus. Nea’ Cornel, un simpatic transilvanean nascut si crescut in munti, cu un chip cald pe care se putea citi prietenie. Mi-a spus ca ma poate duce mai aproape de destinatia vizata. Tot ce trebuia sa fac era sa ma urc alaturi de dansul pe un tractor de pana in 30 de CP marca kubota, cu o aripa dreapta subreda. Am stat, am cugetat pret de o clipa si am acceptat, gandindu-ma ca ar putea fi un dar divin pentru picioarele mele. Imi arunc rucsacul si bicicleta in remorca, dupa care ma urc langa companionul de drum.

Pe o distanta de 2 km am avut ocazia sa povestim diverse. Nea’Cornel imi povesteste despre familie, despre perioada comunista si cum a lucrat la uzina „Tractorul Brasov”, despre revolta din ’87 si despre copilul lui plecat peste mari si tari. La un moment dat, imi pune o intrebare de om batran care isi face griji pentru un copil: „De ce nu pleci in strainatate? Ce sa muncesti aici?” Imi spune ca fiul lui este plecat in Canada, si-a intemeiat o familie si ca ii merge foarte bine. Sigur, il vede o singura data pe an si dorul este o povara, dar este fericit pentru ca fiul lui are o viata decenta. Insinueaza, discret, ca mi-ar fi mai bine sa plec afara. Ii spun cu mandrie ca sunt roman si ca nu as putea sa-mi parasesc tara, familia, apropiatii si modul de viata pe care-l am. Discutia noastra se incheie la o rascruce de drum, locul in care am fost nevoit sa las o parte din mine.

 Din pacate, calatoria se incheie cu o peripetie. Ma uit in remorca si vad o fisura serioasa. Vad bicicleta, insa rucsacul este disparut. Ma loveste in moalele capului gandul ca mi-am pierdut actele, banii, ceasul si cumparaturile. Fac cale intoarsa in cautarea rucsacului, cu speranta ca il voi gasi pe drum. Bat drumul cu mainile si picioarele tremurand, speriat de faptul ca sunt mici sanse sa-l gasesc. Sun la politie si ma intalnesc cu un sergent. Ii descriu in detaliu rucsacul si lucrurile din el. Repet procesul la portile unui festival montan. Imi zic ca oamenii sunt frumosi si este ocazia perfecta de a afla daca am dreptate sau nu. Dupa cateva ore, sunt sunat de catre cineva din staff-ul festivalului. O voce calda pe care ti-e drag sa o asculti. Mi se spune ca s-a gasit un rucsac si sa vin a doua zi sa verific daca este cel pe care l-am pierdut. Rasuflu usurat si imi pun mari sperante in vocea de la celalalt capat al telefonului. Vin a 2-a zi la info point-ul festivalului si revendic rucsacul. Observ ca am toate lucrurile neatinse (actele, banii, ceasul si cumparaturile). Ma loveste o stare de euforie si ma bucur de faptul ca exista oameni frumosi. Ma bucur, topai si imbratisez persoanele din jurul meu. Apoi, privesc muntii, ma gandesc la discutia cu Nea’ Cornel si devin recunoscator. Recunoscator pentru omul care mi-a gasit rucsacul si mi l-a inapoiat, recunoscator pentru vocea calda care m-a sunat imediat sa-mi spuna ca mi s-a gasit rucsacul, recunoscator pentru ca eram inconjurat de oameni frumosi. Pentru ca asa a fost In Transylvania

Lost end found

Urma cover                                                                                                                         Sursă foto

Îi ascult de vreo patru ani. Muzica lor face parte dintr-un playlist pe care-l iau cu mine în călătorii. Uneori, își fac loc în conversațiile pe care le am despre muzică. Îi aud foarte rar la radio și le recunosc instant melodiile. O parte din piesele lor le asociez cu anumite persoane sau trăiri. Le știu majoritatea versurilor pe de rost și le găsesc în subconștientul meu. Îi văd de vreo trei ori pe an și mă bucur, timid, de muzica lor. Îi pierd și îi redescopăr săptămânal, pentru că nu sunt cel mai mare fan. Un fel de „lost end found” pe care-l am în playlist.

Ei reprezintă o formație de succes. Facebook-ul lor spune că au puțin peste 20.000 de fani la ora la care scriu aceste rânduri. La concerte au între 200 și 1000 de fani. Au peste zece ani de activitate și și-au schimbat componența de câteva ori. În schimb, muzica lor a rămas cea care emană un melanj deosebit de rime, versuri și artă. Au scos patru materiale la care au muncit enorm. La cel mai recent, muncesc de vreo patru ani. Cam de când i-am descoperit. Lost end found este cel mai recent material semnat URMA. Un puzzle pe care l-am descoperit bucată cu bucată timp de patru ani. Albumul este un foto-jurnal în care sunt prezentate unsprezece bijuterii arhitecturale de pe teritoriul României. Fiecare bijuterie arhitecturală este acompaniată de câte o piesă de pe album. Albumul a fost realizat cu sprijinul asociațiilor Fundaţia Pro Patrimonio şi Ordinul Arhitecţilor din România.

album-urma-lost-end-found-01

Sursă foto

Prima bucată de puzzle de pe album se numește „Terminus„. Piesa care a fost lansată pe 17 septembrie 2009 avea să prevestească noul album. Terminus are un clip realizat de Octavian Cociș, profesor de Graphic Design în cadrul Florence Design Academy (Firenze, Italia). Această piesă este prezentată împreună cu Casa Ion Mincu, sediul Ordinului Arhitecților din România. Un spațiu memorial cu o puternică amprentă arhitecturală și culturală, încărcată de istorie. O asociere minunată între un reper din istoria arhitecturii românești și un reper al muzicii rock-alternative din România.

Exemplu-bun_78

Sursă foto

„All Wrong” este cea de-a doua bucată din puzzle. Piesa a fost lansată în martie 2011 și beneficiază de un clip semnat de același Octavian Cociș. Videoclipul a fost filmat într-un automobil BMW ActiveHybrid 7 și în Terminus Pub. În fotojurnal, piesa spune povestea unui complex de patrimoniu vechi de un secol și jumătate. Moara lui Assan a fost construită în anul 1853, fiind o investiție a lui Gheorghe Assan și a lui Ioan Martinovici. Clădirea este declarată monument istoric al patrimoniului industrial.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Sursă foto

„Cine iubește și lasă” este bucata cu cea mai puternică semnificație de pe întreg albumul. Piesa este un tribut adus unei mari cântărețe (Maria Tănase). În schimb, clipul poartă semnătura regizorului Andrei Dăscălescu și reprezintă un omagiu în memoria lui Marian Cozma, tânărul handbalist român asasinat într-un club din Ungaria. Clipul mai face referire la Tășuleasa Social și la modul în care se trăiește un concert Urma. În foto-jurnal, piesa spune povestea unui monument al arhitecturii inginerești din secolul XIX. Hala Matache Măcelarul avea o valoare culturală și istorică de excepție, o bijuterie lăsată moștenire de jupânul Loloescu Matache (Matache Măcelarul). Legenda spune că era locul unde își dădeau întâlnire birjarii şi chirigiii din zona de vest a Bucureştiului acum aproximativ un secol şi jumătate. Din păcate, Hala Matache a rămas doar o amintire frumoasă a unei legende urbane.

Hala Matache

Sursă foto

„Not your enemy” este una din surprizele de pe album. O piesă puțin diferită, ascunsă publicului, își găsește locul printre minunatele piese. La fel de ascunsă publicului găsim în foto-jurnal Casa Macca, una dintre cele mai mari comori arhitecturale ale capitalei. Casa a fost construită între anii 1891 şi 1900, la ordinul colonelului Petre Macca și poartă semnătura reputatului arhitect Jean E. Berthet. În 1956 devine sediul Institutului de Arheologie.

40_big

 Sursă foto

Grace is Gone” este o piesă nouă pentru mine. Duetul dintre Mani și Catrinel Bejenariu face deliciul acestei piese care se găsește pe cea de-a cincea poziție în tracklist. Nu întâmplător piesa este asociată cu Sinagoga din Cetate, lăcaș de cult evreiesc, decorată în stilul maur caracteristic pentru sinagogile Europei în secolul al XIX-lea. Proiectul a fost întocmit de un arhitect vienez – Ignatz Schumann. Clădirea parţial degradată a fost cedată în urmă cu câţiva ani de către comunitate unei fundaţii culturale, care a promis să o transforme într-o sală de concerte. Cu toate bunele intenţii nu s-a reuşit încă restaurarea construcţiei, a cărei viitor este incert.

sinagoga

Sursă foto

Doyle” este numele unui armăsar. Un armăsar care a străbătut peste 26.000 de km într-o călătorie neobișnuită și captivantă. Doyle este un F650GS Dakar, eroul cărții „Vând kilometri” scrisă de Mihai Barbu. Povestea poate fi citită aici. Piesa „Doyle” este un tribut adus acestui brav temerar. Alăturat acestui armăsar, în fotojurnal, găsim Casa cu Lei. Un simbol al orașului Constanța datorită arhitecturii şi impozanţei. Clădirea a fost ridicată de un bogat armator armean, Dicran Emirzian. Începerea construcţiei s-a făcut în anul 1898 şi l-a avut ca autor de proiect pe Dimitrie Berindei. Construcţia are o evidenţiere impunătoare în decorul urban. Stilul amestecă elemente preromantice şi genoveze. Este un imobil ce pune în evidenţă varietatea caracterelor arhitecturale ale zonei peninsulare. Numele „Casa cu Lei” a apărut în limbajul uzual al constănțenilor datorită celor patru coloane pe ale căror capiteluri tronează câte un leu.

casa cu lei

Sursă foto

Shine on” este o piesă ritmată care descrie prietenia ca pe un diamant neșlefuit. Probabil se referă la prietenia dintre Mani (solistul formației) și Catrinel Bejenariu (solistă Butterflies in My Stomach). Lângă versurile acestei piese găsim Hotelul Continental din Cluj, un alt diamant neșlefuit. Stilul eclectic este caracteristica principală a acestei clădiri ce poartă semnătura lui Lajos Pákei, arhitectul urbanist al oraşului Cluj-Napoca la începutul secolului XX. Hotelul adăpostea un restaurant vestit, precum şi o cafenea frecventată de artişti, ziarişti şi de boerimea Clujului. Inițial, numele hotelului era „New York”, căpătându-și denumirea actuală în timpul comunismului.

hotelul continental

Sursă foto

Selfish motherfucker” este una dintre cele mai cunoscute piese de pe noul album. O piesă cu mesaj, intensitate ridicată și niște versuri care toarnă balsam peste suflete. Mulți ar spune că este cea mai bună piesă care poartă semnătura celor de la Urma. Cred că acesta este motivul pentru care găsim Palatul Cantacuzino din Florești în dreptul acestei melodii. „Micul Trianon” a fost construit la Florești, județul Prahova de boierul Gheorghe Grigore Cantacuzino, Nababul, boier foarte bogat şi strâns la pungă, fost prim ministru pe vremea lui Carol I. Ridicat în perioada 1911-1913, proiectul poartă semnătura arhitectului Ion Berindey. Palatul a fost realizat într-un stil eclectic francez, dominat de elemente rococo și neoclasice, având ca sursă de inspirație palatul „Micul Trianon” din Versailles, Franța.

KONICA MINOLTA DIGITAL CAMERA

Sursă foto

So Long” este una dintre cele mai vechi piese de pe album. O piesă atractivă pe care nu ai cum s-o uiți după ce o descoperi. Cam la fel se întâmplă și în cazul Casinoului din Constanța. Casinoul este o clădire istorică, un simbol al celui mai mare port al României. A fost ridicat în perioada 1909-1910 la inițiativa regelui Carol I, pentru a înlocui o clădire din lemn destinată pentru spectacole de teatru și baluri. Clădirea prezintă un melanj de motive decorative în stil Art Nouveau, semnătura arhitectului Daniel Renard. Este una dintre cele mai frumoase construcții din țară.

cazinoul-din-constanta

Sursă foto

Speed” îți dă impresia unei melodii de pe „Anger as a gift”. Este genul de melodie cu care cei din trupă ne-au obișnuit. Cam același stil frumos și inconfundabil pe care-l găsești doar la ei. La fel stă treaba și cu fosta fabrică Malaxa. Un ansamblu industrial pe care mulți bucureșteni îl cunosc sub numele de „Faur S.A”. Se găsește la periferia estică a Bucureştiului, aproape de lacurile care înconjoară oraşul şi care constituie un patrimoniu natural excepţional. Construcțiile Uzinelor Faur – hale industriale, depozite, magazii, administrație, clădiri anexă etc. au fost realizate începând cu sfârșitul deceniului 3 al secolului XX. Partea cea mai importantă și mai valoroasă din punct de vedere arhitectural a fost realizată după proiectele lui Horia Creangă, între 1930 și 1943, iar construirea uzinelor se datorează industriașului român de origine greacă Nicolae Malaxa.

faur - sectia ansamble sudate

 Sursă foto

Ana” prezintă povestea unui personaj foarte special din viața formației. Ana este o chitară cumpărată din SUA. Fabricată din lemn de koa, lemn care se găsește numai în insulele Hawaii. Este folosit în instrumente acustice pentru că are un ton special care nu poate fi reprodus de un alt tip de lemn. Dacă vă întrebați de unde vine acel ton cald, unic și inconfundabil, răspunsul nu poate fi decât unul: Ana. Sau „Lizuca”, cealaltă chitară folosită de Mani în concerte. Ana este piesa mea favorită de pe album pentru considerentele de mai sus. Aceeași legătură puternică putem s-o găsim între Uzina de Apă Suceava și importanța arhitecturală și culturală pe care aceasta o are în orașul din nordul Bucovinei. Un ansamblu de clădiri cu valoare de patrimoniu industrial în care a funcționat fosta uzina de apă a orașului Suceava, dată în folosință la data de 12 august 1912. În prezent, aici funcționează Centrul de Arhitectură, Cultură urbană și Peisaj „Uzina de Apă” Suceava. Un spațiu în care se desfășoară piese de teatru, diferite expoziții și evenimente culturale. A fost proiectată în anul 1908 de Dr. ing. G. Theim, inginer de construcţii civile din Leipzig. Anul trecut a fost nominalizată la European Prize for Contemporary Architecture „Mies van der Rohe Award”.

uzina de apa

                                                                                                                           Sursă foto

La acest album s-a lucrat foarte mult. S-au adunat multe poze, amintiri, concerte și oameni. Găsim 11 melodii, 11 bijuterii arhitecturale, 11 povești. Un album care scoate în evidență frumosul și-l prezintă sub forma unui colaj foto de excepție. Un album care vorbește despre România, despre monumente arhitecturale și despre oameni. Pentru că Lost end found este despre oameni.

Oamenii care au muncit la acest album:

Mani Gutău – words & guitars

Dominic Csergo – drums

Sorin Erhan – bass

Jimmy Cserkesz – guitars

Catrinel Bejenariu – backing vocals

Luis Angel Palomino – saxophone & flute

Ati de Chile – percussion

Sebastian Burneci – trumpet

Mandela Gajol – caval

Florian Radu – trombone

Recorded & mixed in Bucharest, Romania at ISV Studios by Alexandru Redeș assited by Mani Gutău & Dominic Csergo

Mastered in London, UK at Revealsound Studios by Neil Pickles

Artwork by Cristian Ioan Gutău / Cignature

Band Photography by Radu Dumitrescu / Grey Wolf Studios

Architectural Photography by Pro Patrimonio Foundation

All Words & Music by Urma

Strings arrangements by Simona Strungaru, performed by Green Orchestra

Recorded in Bucharest, Romania at Infinity Studio by Victor Mihăilescu

Produced by Mani Gutău / Catapulta Records with the support of Pro Patrimonio Foundation & Chamber of Romanian Architects

urma terminus

Sursă foto

Dacă vă place formația, vă recomand să cumpărați albumul. Este cel mai atractiv conținut de album pe care l-am răsfoit. Și dacă sunteți ca mine și vă place cum sună live, mergeți la concerte. Este una dintre cele mai bune trupe de pe la noi.

Albumul poate fi găsit în magazinele Cărturești din România (București, Ploiești, Cluj, Timișoara, Constanța, Suceava, Iași, Brașov și Arad) sau poate fi comandat de pe Urma Shop.

Spiritul Sărbătorilor

Gală0328

Îmi este greu să intru în spiritul sărbătorilor de iarnă. Poate pentru că am trecut peste copilărie și mi-a dispărut entuziasmul pe care-l aveam când îl așteptam pe Moș Crăciun cu nasul lipit de geam. Poate, de-a lungul timpului, luna decembrie mi-a arătat multe fețe și a lăsat câteva urme adânci în sufletul meu. Poate, mi s-a schimbat concepția în privința sărbătorilor de iarnă. Oricare ar fi motivul, trebuie să se întâmple ceva special care să mă conecteze și să mă facă să intru în atmosfera specială de sărbătoare.

Crăciunul este diferit pentru fiecare dintre noi. Pentru unii, Crăciunul reprezintă încă un motiv de făcut cumpărături pentru cei dragi. Pentru alții, Crăciunul înseamnă un festin culinar. Pentru copii, sărbătoarea nu poate fi concepută fără prezența moșului: momentele interminabile de așteptare, entuziasmul despachetării cadourilor și bucuria de pe chipul lor sunt ingredientele care transformă Crăciunul într-o sărbătoare specială.

cor

(Sursă foto Daniel Angelescu)

Colindul reprezintă un alt ingredient ce ne aduce mai aproape de spiritul sărbătorilor de iarnă. Colindele transmit urări de sănătate, rod bogat, împlinirea dorințelor în noul an. Colindatul este cea mai răspândită tradiție a românilor, o tradiție specifică sărbătorilor de iarnă.

Anul acesta, un concert de colinde m-a făcut să intru în spiritul sărbătorilor. Un concert care m-a uns pe suflet, m-a îmbătat cu spiritul unui Crăciun ca-n povești și m-a făcut să mă simt norocos. „Concertul extraordinar de Crăciun” al Corului Regal” a reușit să mă aducă într-o stare de bine. În acea stare de bine pe care o căutăm de sărbători.

Timp de 60 de minute, Corul Regal a încântat asistența din catedrala Sfântul Iosif cu o serie de colinde tradiționale românești: „Bună dimineața la Moș Ajun„,”Astăzi s-a născut Hristos”,”Deschide ușa, creștine”,”Domn, domn să-nălțăm”,”O, ce veste minunată!”,”Domnuleț și domn din cer„,”Moș Crăciun” sau „Iată vin colindătorii„.Printre acestea, și-au făcut loc două colinde arhicunoscute în întreaga lume: „Joy to the world” și „Jingle Bells”.

Urmând exemplul colegilor lor care au fondat, în urmă cu aproape trei ani, Camerata Regală, un grup de studenţi de la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti în parteneriat cu ASUNMB, au avut iniţiativa de a forma “Corul Regal”. La începutul anului 2013, corul a primit Înaltul Patronaj al Casei Regale a României prin Alteța Sa Regală Principele Radu al României. Au ca obiective promovarea artei corale în rândul publicului tânăr din România și creșterea vizibilității artei corale românești la nivel european și mondial.

Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 2,998 de alți urmăritori

%d blogeri au apreciat asta: